În ultimul timp, dau numai peste sondaje și grafice în lecturile mele pe internet. După cum probabil v-ați dat seama, în majoritatea nu prea am încredere. Însă mi se par interesante pentru a ne ridica niște întrebări și a ne pune pe gânduri, venind fiecare cu răspunsul propriu.

Pe linia aceasta, am găsit un grafic simpatic ce face o scurtă istorie a tabletei, aducând în prim plan avantajele utilizării acesteia. În completare, cum astăzi este prima zi de școală, voi lua în discuție și un sondaj din Statele Unite ale Americii care spune că există o creștere a intenției părinților de a cumpăra ca rechizite pentru copiii lor electronice. E de bine? E de rău? Nu pot să exprim decât punctul meu de vedere.

”De la tabletă la tabletă” se numește istoria ilustrată a tabletelor. Aceasta omite, intenționat, evoluția cărții cum o știm astăzi, pentru a trasa o linie directă de la sumerieni până în zilele noastre. Pentru a ne convinge, încă o dată, de avantajele tehnologiei, oamenii de la Paragraphics (care au realizat graficul în cauză) grupează în partea de jos a imaginii principalele motive pentru care ar trebui să-ți dai biblioteca fizică pe una virtuală: greutatea cărților versus greutatea e-book reader-ului (care oricum suportă mult mai multe cărți decât poate duce un cititor în brațe 🙂 ) și cât de nocive sunt cărțile pe hârtie în comparație cu cele virtuale.

TABLETS paths

Sursa

Astăzi este începutul noului an școlar. Așa că, în relație directă cu graficul despre evoluția tabletelor, m-am gândit să asociez o altă cercetare despre creșterea folosirii electronicelor în procesul educațional.

Aproximativ 2.000 de părinți din SUA au răspuns sondajului în care erau întrebați, grosso modo, ce le vor cumpăra copiilor lor pentru începerea anului școlar. 50% dintre aceștia au spus că pe lista de cumpărături se află un device – o creștere de 14% în comparație cu anul trecut.

Mai mult, ceea ce mi-a atras atenția a fost faptul că 70% dintre respondenți au mărturisit că ai lor copii deja folosesc device-uri pentru a învăța – 44% spun că elevii utilizează tablete. În detaliu, în imagine.

In-this-years-shopping-cart-infographic-540x796 Sursa

Nostalgii la început de toamnă

Cele două grafice m-au făcut să-mi amintesc că, până acum ceva timp, purtam un ”război” personal împotriva tuturor care-mi spuneau că tabletele sau e-book readerele sunt viitorul, iar cărțile pe hârtie vor dispărea pentru totdeauna. Invocam de la argumente cât de cât raționale (cum ar fi că device-urile îți strică ochii 🙂 ) până la argumente senzoriale și emoționale (mirosul cărților, întoarcerea foilor, greutatea cărților, frumusețea lor, biblioteca etc.). Lucruri de neînlocuit pentru mine. 

open book

Sursa

Între timp, m-am decis să accept schimbarea, să mă obișnuiesc cu ideea (mi-am spus în gând că salvez copacii de nenumărate ori 🙂 ) și să nu mai fiu ”baba” care este împotriva evoluției tehnologiei. Asta nu înseamnă că nu citesc încă mai mult cărți pe hârtie decât virtual – când îmi este distrasă atenția mult prea ușor. Este ca un răsfăț – cât încă mai pot, voi citi astfel. Și nici nu-mi pot imagina un viitor fără cărți fizice, mi se pare mult prea trist. Însă, cel puțin, acum sunt pregătită pentru asta.

Totuși, nu mă pot abține să nu fiu nostalgică atunci când văd că, în lumea întreagă, copiii încep să fie din ce în ce mai atrași de tehnologie. Nu-i vorbă, prefer ca părinții, dacă au resurse financiare, să le cumpere orice este nevoie pentru a citi. Lectura este lectură în orice mediu este realizată. La nivelul informației, de exemplu, este egal dacă citești Balzac print sau virtual.

Însă îmi vine uneori să-i îndemn pe toți părinții să nu uite să le dea și cărți fizice, să le trezească dragostea pentru un obiect atât de frumos și de special. Mi-este tare teamă de ziua când voi întâlni un copil care nu va mai ști ce este aceea o carte tipărită (cum se întâmplă cu casetele, pick-up-urile ș.a.m.d.) și va da un search pe Google să vadă cum arată.

 

Sursă imagine principală: blog.tradetang.com

și-a încheiat studiile de licență la Facultatea de Litere, UB, Literatură Universală și Comparată, iar pe cele de masterat la SNSPA, Antropologie. În prezent, este redactor colaborator la „Suplimentul de cultură”, „DLITE”, „Revista Arte și Meserii” etc. Printre altele, managerul proiectului „Carte peste carte” al Asociației Paspartu. Editor, coordonează colecția „n'autor”, de literatură română contemporană de la Editura Nemira.


Un comentariu
  1. Rox

    Depinde si de volumul de carti citite, insa in cazul meu Kindle-ul mi-a salvat viata intelectuala dpdv financiar. Daca era sa-mi cumpar toate cartile citite…nu stiu cum stateam.ori le luam de la biblioteca, dar cu riscul ca lipseste o foaie, ai deadline de lectura si unele carti sunt absolut mizerabile. Asa ca propunerea mea ar fi sa privim ebook readerele ca o optiune economica si ergonomica, nu ca vreun fel de obiect al apocalipsei intelectuale

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *