Bookaholic

Cum ediția 2013 a Târgului Internațional Gaudeamus Carte de Învățătură (despre ziua de sâmbătă citiți aici) abia a luat sfârșit, iar topurile celor mai bine vândute cărți de la diferite edituri au luat cu asalt presa, ne-am gândit să realizăm și noi un top, ceva mai personal.

Ne-am uitat cu atenție pe listele făcute de edituri (cele care ne-au trimis) și am scos câte o carte de acolo, adăugând-o pe lista volumelor pe care vi le recomandăm spre lectură – sau, dacă deja le-ați citit, unele dintre ele sunt perfecte de dat în dar.Bineînțeles, este un top ceva mai personal, căci afinitățile și gusturile proprii contează enorm în selecție (poate vă amintiți că Alina vă scria acum o săptămână ce cărți să căutați la Gaudeamus, listă ceva mai diferită de cea pe care o veți vedea acum).

Vă mărturisesc că, inițial, vroiam să fac un top al cărților românești, dar s-au inclus, fără voia mea, și câțiva autori străini.

Spor la citit! 🙂 (nu uitați că puteți vedea o listă de recomandări și ale bestseller-urilor de la Kilipirim)

111 cele mai frumoase poezii, de Nichita Stănescu (cu un număr de 540 de exemplare, pe locul 3 în topul vânzărilor de la Editura Nemira) – pe locul I era trilogia Jocurile Foamei de Suzanne Collins (cu un număr de 1089 de exemplare), v-am spus aici și aici de ce să o citiți și să vedeți ecranizările, așa că nu mai insistăm.

Însă, tocmai pentru că iarna a bătut cu putere la ușă și a intrat neinvitată și furioasă, pentru că Nichita Stănescu este unul dintre poeții mei preferați din literatura română, pentru că avem nevoie de poezie în viața noastră, vă recomand să vă luați noul volum scos de Nemira, o selecție a celor mai faine poeme scrise de Nichita Stănescu. Nu de alta, dar să vă răsune versuri de tipul acesta în urechi: ”E iarnă, şi eu stau întins, pe sub cetini, şi miezul de lavă îl iau şi îl pun sub creştet, şi tot nu adorm. Şi, întruna, din mine spre tine răsar şi apun” (Visul unei nopți de iarnă).

Soldații. Poveste din Ferentari, de Adrian Șchiop (pe locul 5 în topul Polirom, alături de volumul Cutia cu maimuțe. Jurnal, de Rasvan Popescu) – pentru că e o carte mișto, cu un jurnalist care se lasă de meserie și se înscrie la doctorat, cu o teză despre manele; pentru că tot cadrul se mută în viața colorată din Ferentari (chiar dacă nu sunteți din București, sigur ați auzit de acest cartier); pentru că vorbește despre dependențe, într-o măsură mai mică sau mai mare. Și, nu în ultimul rând, pentru că tot o să auziți multă vreme vorbindu-se despre ea, așa că de ce să n-o citiți?

Între acte, de Radu Beligan (pe a doua poziție în topul Editurii ALL) – ei, da, pentru Radu Beligan am o slăbiciune specială, întotdeauna mi-a plăcut de el ca actor, dar și ca om. Plus că eleganța pe care o emană în jurul lui m-a frapat mereu. Cartea aceasta nu este doar despre lumea teatrului, este, în primul rând, despre viață. O selecție de însemnări, cugetări, povești trăite și simțite de un maestru al scenei românești după 75 de ani de activitate. Pentru iubitorii de frumos, aș zice.

Poker. Black Glass, de Bogdan Coșa (locul al 3-lea în topul celor mai bine vândute de la editura Cartea Românească, alături de Autoimun al Ioanei Nicolaie) – Coșa s-a lansat timpuriu, cu Poker, care ne-a cam plăcut. Printre altele, pentru că are talent, cărțile lui se citesc ușor, poți empatiza din prima cu personajele lui – de altfel, este imposibil ca cercul descris de el să nu ți se pară cam cunoscut. Așa că eu, cel puțin, am fost curioasă să văd unde îl duce, în partea a doua, pe Tudor Klein – ce se schimbă în viața lui, cum stă cu dragostea și cu dezamăgirile ș.a. Am început să o citesc și pot să vă spun că te prinde. Dacă nu vreți s-o cumpărați, participați la concurs, poate vă surâde norocul :).

Maimuţa carpatină, de Radu Paraschivescu (în top 3 al Editurii Humanitas, după Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu) – cartea de față este o apariție nouă în rafturile Humanitas și, cum am asistat și la lansarea ei, m-a cam încântat. Ca, de altfel, tot ce scrie Radu Paraschivescu – Ghidul nesimțitului a fost, de exemplu, o sursă tare faină de umor, am râs zile întregi după ce am terminat cartea, numai gândindu-mă sau venindu-mi în minte pasaje din volum. Maimuța carpatină este puțin mai serioasă, vorbește despre România, cu bunele și relele ei, cu speranțele într-un viitor cât mai apropiat. E pe wishlist-ul meu.

Sînt un om de stânga, de Vasile Ernu (ocupă locul al II-lea în lista celor de la Editura Cartier) – o carte proaspăt ieșită de la tipar, lansată sâmbăta trecută la Gaudeamus, după multe controverse (de tipul cenzurii). Cred că merită citită (eu însămi o am pe listă) mai ales pentru stilul inconfundabil al lui Vasile Ernu, pentru ideile sale, pentru ”curajul” de a adopta o poziție în lumea aceasta în care mulți se învârt după deget și li se schimbă părerea în funcție de cine ce mai dă. Răsfoiți-o aici ca să vă faceți o părere.

Mai puternic decât frica, de Marc Levy (pe locul 5 din topul Editurii Trei) – pe Marc Levy îl citesc de mult. E antidotul meu împotriva serilor lungi și obositoare. De fiecare dată, îl găsesc măcar puțin surprinzător prin teme, modalitate de soluționare a lor, dar și facil (eu nu mă uit la televizor, dar îl citesc pe Levy :), ușurel și drăguțel, simpatic, cu o scriitură lipsită de artificii, fără împletituri inutile). Mai puternic decât frica este perfectă pentru cei dorinici să citească o poveste plină de suspans, plasată în contemporan, semi-polițistă (urmează un tipar asemănător cărților polițiste), asezonată cu înaltă trădare, jurnaliști, servicii secrete, capcane și dejucări de planuri.

Greuceanu, de Petre Ispirescu, reinterpretat vizual de Alexandru Ciubotariu (Pisica Pătrată) – prima carte în topul celor mai bine vândute la Gaudeamus 2013 de la Editura Vellant. O carte numai bună de savurat închiși în casă, cu o cană de cafea sau de ceai lângă, potrivită pentru zilele acelea în care vreți să vă avântați într-o poveste, amintindu-vă de farmecul copilăriei. Iar dacă vedeți imaginile realizate de Pisica Pătrată, vă asigur că veți merge să v-o cumpărați și să o plasați pe raftul de cărți de colecție din biblioteca voastră.

Prea multă fericire, de Alice Munro (locul I în topul celor mai bine vândute de la Editura Litera) – anul acesta am un motiv serios să-mi stresez toți cunoscuții și prietenii, recomandându-le din nou și din nou să citească proză scurtă: Alice Munro, scriitoarea canadiană care a scris exclusiv proză scurtă, a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură. Volumul de față este singurul tradus la noi – felicit, din nou, editura Litera, pentru că a făcut acest lucru curajos pe o piață în care vânzările romanelor sunt cele care contează.

Mă bucur că Prea multă fericire este prima carte în topul bestseller-urilor Litera, sper ca această carte să vă deschidă apetitul pentru genul literar atât de nedreptățit. 10 povestiri, 10 cazuri de viață, 10 căutări frumoase și deopotrivă dureroase și multe altele vă așteaptă să le citiți.

Scrisorar, de Mihail Șișkin (locul al 3-lea în topul Curtea Veche Publishing, alături de o altă carte a aceluiași autor, Părul Venerei) – l-am descoperit pe Șișkin odată cu Kurkov, iar acum îi urmăresc în cărțile lor și mă minunez. În România, Șișkin abia și-a lansat Părul Venerei, însă eu vă sfătuiesc să-l cunoașteți mai întâi în Scrisorar, una dintre cele mai frumoase cărți de dragoste, fără sirop și glazură, ci autentică și dureroasă până-n măduva oaselor.

Nu mai știu unde citeam că nu există speranță pentru lumea literară, că, în ciuda cifrelor de la Gaudeamus (de exemplu, faptul că au fost 115.000 de vizitatori, o creștere semnificativă față de anul precedent), în țara de baștină nu se mai citește. Lăsați-mă să nu fiu de acord, să sper că se citește pe nerăsuflate și că se cumpără la fel de mult carte ca cel puțin șosete.

Așadar, vă întreb, convinsă că ați fost la târgul de carte de toamnă, ce cărți v-ați luat voi? Eu mă laud, pe final și printre altele, că am prins ultimul exemplar din Băieți de gașcă, singura carte pe care n-am apucat s-o citesc de Dan Lungu.