Bookaholic

Nu cu bicicleta, ci pe jos, că aşa i-a fost mai la îndemână două seri la rând. Şi în primul rând i-a plăcut să vadă statuile înconjurate de oameni. Dacă la ţeapă skaterii îşi vedeau de ale lor şi se uitau nepăsători la terasele nou amplasate pe Strada de C’arte de peste drum, la statuia de la BCU, care până acum sfida pe toată lumea şi lumea o sfida pe ea, oamenii se odihneau, vorbeau, se întâlneau, stăteau la un pahar de vin, aşteptau, şi citeau pe gazonul artificial, care bine ar fi să nu plece de acolo.

De departe mi se pare că cea mai mare schimbare a străzii din faţa BCU şi de la statuie o reprezintă aceste terase, care în sfârşit te fac să te apropii nestingherit de monumentalismul împietrit. O să fie din nou gol şi fără personalitate dacă vor dipărea: şi aici mă refer şi la terăsuca din faţa BCU şi la cea de lângă statuie. Chiar sunt genul de terase unde ai putea citi o carte şi care ar anima zona altfel frumoasă, dar prea rece şi sugrumată de clădiri şi borduri de aici.

Terasa de la statuie, Readers’s Cafe pe numele ei, şi cititoarea care mi-a plăcut 🙂

Terasa din faţa BCU. Ce bine ar fi să rămână scaunele şi mesele printre
coloanele şi geamurile mari. Măcar vara.

Prin urmare, Strada de C’arte arată prietenos şi aerisit. Cum vă spuneam, am trecut două seri la rând, marţi şi miercuri, şi de fiecare dată a fost foarte relaxat: nu foarte mulţi oameni, guerilla se auzea discret, moderat de multe biciclete în mişcare. Nu poţi spune că strada are nu ştiu ce vibe: e pur şi simplu liniştit şi bine unde înainte erau cozi de maşini. Ceea ce te face să treci uşor de la un stand la stand (cum mulţi au observat, nu sunt foarte multe) şi apoi să bei un vin la o terasă.

Cu mic, cu mare la plimbare

Expoziţia Igloo: cele 14 birouri cu arhitecţi până în 40 de ani. Sunt de căutat proiectele lor.

Nu am ajuns la nici un spectacol de teatru, dar după cum am văzut că arată Aula BCU, acum îmi pare rău un pic rău. Cu siguranţă cel mai animat va fi vineri seara şi sâmbătă, când cei mici se vor instala pe stradă la atelierele lor de creaţie. Ceea ce nu ar trebui ratat însă din program azi sunt: lansarea faimoasei Cărţi Roşii, cartea secretă a lui Jung, la ora 18.00 (Corp Boema) BCU  şi, dacă vă place Radu Gabrea, filmul de la 20.00, Călătoria lui Grubber, pe care eu l-am văzut şi mi-a plăcut.

De mâine până sâmbătă seara probabil va fi mai mult vibe pe stradă şi oricum rămâne o oază de linişte urbană pe weekend, de plimbat cu bicicleta, frunzărit o carte, ieşit cu copilul, băut un vin… Iar sâmbătă de la 15.30 e Persepolis, filmul după romanul grafic al lui Marjane Satrapi, clar de văzut.

Altfel, la anul mi-aş dori ca Strada de C’arte să aibă mai multă carte, mai multe promoţii, mai multe edituri, nişte discuţii cu scriitori şi cititori în stradă sau la terasele amplasate cu această ocazie, workshop-uri şi instalaţii tot în stradă, că artişti şi spaţiu sunt. De fapt, să fie mai vibrantă urban, să ne ţină mai mult decât de o trecere şi mai degrabă de o petrecere.