Bookaholic

Barry Gifford nu este un nume foarte cunoscut în România, cu toate că arborele genealogic al autorului american indică faptul că prin vene îi curge şi sânge bucovinean. Pe 1 martie se va lansa în România filmul Tatăl fantomă, regizat de Lucian Georgescu, bazat pe nuvela lui Gifford Almost Oriental, ce pornește, la rândul ei, din experiența reală a autorului într-un road trip prin România. 

Astăzi am hotărât să îi acordăm un pic de atenţie autorului şi scenaristului despre care David Lynch, care a regizat două dintre scenariile lui Gifford, Lost Highway şi Wild at Heart (cel din urmă primind o nominalizare la Oscar în 1991), spune că a-i citi cărţile este “ca şi când ai privi în Grădina Edenului înainte ca lucrurile să o ia în direcţia greşită”, şi pe care Andrei Codrescu îl numeşte “un mare realist comic, care face cu o răsucire de frază ce face un maestro zen cu o mângâiere de pensulă”.

Probabil că v-aţi aştepta la o literatură modernă care iese din orice paradigmă dezbătută până în prezent; ei bine, Gifford scrie o literatură descendentă din generaţia Beat (Gifford recunoscând la un moment dat că principalele sale surse de inspiraţie au fost Kerouac şi Ginsberg) şi scenarii de film noir cu care numai piticii lui David Lynch puteau să se împrietenească. Cel puţin, aceasta indică wikipedia şi site-ul oficial al autorului.

Barry Gifford a cunoscut celebritatea după ce a publicat în 1978 “Jack’s Oral Biography”, o colecţie de povestioare culese de la prietenii, rudele şi apropiaţii lui Jack Kerouac, pe care critica de specialitate nu le atinsese până în acel punct.

Aşadar, în ultimii aproape 40 de ani, Barry Gifford a devenit un nume cunoscut în SUA, suficient încât să ne punem problema cum de cărţile sale nu sunt şi pe rafturile din librăriile de la noi? Poate lansarea oficială a filmului “Tatăl fantomă” de joia viitoare îi va aduce măcar o carte în România, dacă nu şi faimoasa saga cu Sailor şi Lula, prima carte din serie fiind “Wild at Heart”, pe care Lynch a transformat-o în filmul cu Nicholas Cage şi Laura Dern în rolurile principale.

Povestea filmului “Tatal fantomă” pornește chiar din România, când Gifford a făcut parte din juriul de la TIFF. Acela a fost momentul în care l-a și cunoscut pe regizorul Lucian Georgescu. “Am plecat împreună într-o călătorie improvizată, traversînd cu mașina munții și oprind din loc în loc în orașele bucovinene pentru a căuta acul în carul cu fîn – singurul indiciu fiind numele de familie al bunicilor scriitorului – Stein – și faptul că ei emigraseră dintr-o fostă provincie a Imperiului Austro Ungar – Bucovina. Aproape de granița cu Ucraina ne-am oprit în Siret și în sinagoga orașului am descoperit pe o piatră inscripția numelui de familie. “Hai să plecăm. Nu vreau sa știu dacă acesta este cu adevărat bunicul meu. Mistery is better than truth” a încheiat Barry în stilul Lost Highway””, spune Lucian Georgescu. Aventura s-a transpus în povestirea “Almost Oriental”, iar recent a fost transformată în film.

“Tatăl fantomă” este una din acele producții cinematografice care adună multe nume cunoscute. Marcel Iureş, Victor Rebengiuc, Mariana Mihuț, Mihai Constantin, Mimi Brănescu, Mirela Oprişor – asta doar ca să numim câţiva. Rebengiuc şi Mirela Oprişor au fost marii câştigători la Gala Premiilor Gopo de anul trecut. Una din puţinele prezențe americane din acest film este însuşi Barry Gifford, care pe lângă contribuția la scenariu, alături de Lucian Georgescu, are şi un rol episodic.

Cu această producţie cinematografică, Marcel Iureș realizează primul său personaj într-un film romantic, “Tatăl fantomă” fiind, de altfel, selecționat în competiția oficială a Festivalului Internațional al Filmului de Dragoste de la Mons, din Belgia, care are loc în fiecare an în preajma Sfântului Valentin.

Filmul (biografic) al lui Barry Gifford, are, se pare, din start multe prerogative să placă publicului larg din România. Rămâne de văzut, însă, dacă se va ridica la înălţimea aşteptărilor. Noi cel puţin, aşteptăm să vedem acele amănunte care îl leagă pe american de generaţia Beat.