Bookaholic

Însemnările unui tânăr medic este un volum de povestiri mai puțin cunoscut decât Maestrul și Margareta, scris de marele autor rus Mihail Bulgakov între anii 1922 – 1929. Acesta cuprinde proze scurte precum Neobişnuitele păţanii ale unui doctor, Incursiunea, Tânăra gardă, Însemnările unui tînăr medic ș.a., povestiri cu iz autobiografic, completând astfel imaginea asupra unui scriitor de talia lui Bulgakov.

În decembrie 2012, canalul Sky Arts din Marea Britanie a produs și difuzat o adaptare cinematografică sub forma unei mini-serii după povestirile amintite ale lui Bulgakov (un mix, însă s-au folosit cu precădere prozele Însemnările unui tînăr medic și Morfină), cu numele A young doctor’s notebook, iar în rolurile principale fiind Jon Hamm (Don Draper) și Daniel Radcliffe (Harry Potter).  Având un succes nebun în Anglia, săptămâna trecută a început să fie difuzat și în Statele Unite ale Americii de către canalul TV Ovation, iar în decembrie 2013 va începe cel de-al doilea sezon.

A young doctor’s notebook  decupează o felie semi-autobiografică inspirată din viața lui Bulgakov (care a fost doctor în tinerețe, dedicându-se mai târziu scrisului) care povestește despre chinurile unui medic abia licențiat și trimis (din motive necunoscute) să-și profeseze meseria într-un sat foarte depărtat din Rusia revoluționară a anilor 1917, satul Muryovo din provincia Smolensk.

Tânărul medic descoperă curând cât de diferită este realitatea față de cărțile studiate și de examenele trecute cu brio, cât de cruntă este înfățișarea sa de om tânăr, care nu-i oferă credibilitate, într-un sat superstițios și ignorat, unde oamenii cred că orice durere se vindecă cu câteva picături dintr-un medicament. Este la marginea disperării de fiecare dată când se gândește câte complicații medicale ar putea apărea, câți oameni ar putea veni la el cu probleme pe care el nu ar ști să le trateze.

Bulgakov a scris Însemnările unui tânăr medic (puteți citi fragmente din povestiri aici) sub pretextul primirii de la sora doctorului N, prieten apropiat lui și dispărut fără urmă, a unui manuscris-jurnal a pățaniilor lui. Pentru a-i cinsti memoria, autorul afirmă într-un fel de prolog că a publicat însemnările prietenului său, deși nu crede că au vreo valoare.

Poveștile înșirate sunt astfel scrise la persoana I, cu un povestitor subiectiv; porțiunile descrise mai sus, stările prin care trece încercatul medic de țară care se confruntă cu lipsa de experiență și cu judecata nemiloasă țărănească, includ dialoguri ale personajului cu sine, cu vocea sa lăuntrică ce îl admonestează pentru gândurile sale sau îi adresează întrebări.

Și menționez acest lucru pentru că, în mini-seria TV, scenariștii au găsit o soluție remarcabilă pentru aceste conversații ale medicului cu el însuși și pentru a păstra narațiunea bulgakoviană care curge retrospectiv: introducerea unui alt personaj. Astfel, Daniel Radcliffe îl interpretează pe tânărul doctor, iar Jon Hamm pe sinele său matur – se pare că ambii actori și-au declarat public dragostea pentru scriitorul rus.

Combinația iese extrem de natural, o găselniță cum nu se poate mai potrivită căci ambii actori își joacă rolurile excepțional (recunosc că, în timp ce puteam prevedea că prestația lui Jon Hamm se va ridica la înălțime, cea a lui Daniel Radcliffe – Harry Potter-ul adolescenței mele târzii – m-a uimit).

Mini-seria are parte de patru episoade a câte jumătate de oră fiecare. Primul episod debutează cu venirea tânărului medic (Daniel Radcliffe) în sat, într-o iarnă grea ce sosise toamna, în anul 1917. În paralel, doctorul matur (Jon Hamm) descoperă, în 1934, în biroul său, caietul de însemnări din perioada lui de început al practicării meseriei, în compania a doi soldați sovietici care îi răscolesc camera, căutând dovezi (pentru ce, veți vedea).

Construit pe flash-back-uri, dar și pe intervenții fizice, palpabile, ale doctorului matur în viața celui tânăr, mini-seria este greu de încadrat într-un gen, căci este atât comedie (neagră, mai ales), cât și dramă, farsă, gen istoric și multe altele. Sunt absolut savuroase scenele în doi, când tânărul ”beneficiază” de aparițiile celui mai în vârstă, de sfaturile sau replicile acide aruncate, de încercarea medicului matur de a își forța varianta tânără să nu mai ia deciziile greșite care îi vor marca pentru totdeauna viața (dependența de morfină fiind cea mai nocivă).

În plus, nu s-au făcut eforturi în a-i machia pe cei doi actori pentru a semăna sau în a trage scene în care diferența mare de înălțime să fie înlăturată – lucru care, surprinzător, nu dăunează verosimilității dacă spectatorul ia în considerare factorul psihologic, care te poate face să te vezi mai mic și mai neputincios în tinerețe, sau factorul comic – un efect obținut cu grație fie și numai din diferența de înălțime.

Nici restul actorilor nu sunt de lepădat. Dintre ei, îl amintesc pe Adam Godley (cel care a jucat în Suits sau Breaking bad) care joacă rolul felcerului spitalului, cel aflat într-o nevoie disperată de un prieten, cel care nu se prinde de subtilitățile aruncate de tânărul medic și-l urmărește constant (o comedie perpetuă); sau pe minunatele moașe ale micului spital, puțin cam acre și suspicioase, cele care îl slăvesc încontinuu pe fostul doctor, serios, în vârstă, cu barbă (un atribut pe care Daniel Radcliffe va încerca din răsputeri să-l obțină), cult și atoateștiutor, cu nume comic (Leopold Leopoldovici, care îți va răsuna în urechi mult timp după ce-l vei auzi rostit de zeci de ori): Rosie Cavaliero (în rolul Pelageyei) și Vicki Pepperdine (în rolul Annei).

Episoade grotești – cele medicale, desigur, cu instrumente și tehnici primitive de început de secol XX, dar și cele sexuale (tânărul medic are nevoie de eliberări hormonale și își folosește una dintre moașe pentru acest rol) sau cele cu halucinații (deși este sfătuit de sinele său matur să nu își trateze o durere de stomac cu morfină, pentru că nu o va putea controla, tânărul doctor nu-l ascultă și devine, în scurt timp, dependent); episoade de un umor nebun (din nou, cam negru, dar ce contează?! este o încântare să le privești) – de exemplu, cel în care o femeie cu trei copii, anunțată de medic că toți au sifilis și necesită internare, îi cere acestuia picături, motivând că nu are timp de pierdut, iar doctorul, enervat de ignoranța acesteia, îi răspunde: ”Nu vrei mai bine o lopată să sapi trei gropi micuțe?”; episoade pline de dramatism – cum ar fi cel în care tânărul, chemat într-o casă înstărită pentru a consulta o doamnă care suferise un accident și avea o parte din creier la vedere, îi injectează acesteia o doză mortală de morfină.

Aveți de descoperit multe nuanțe în această mini-serie, un Daniel Radcliffe cum nu l-ați mai văzut și o altă față a lui Jon Hamm decât cea dată de Don Draper (căruia îi ”bate” performanța în dependența de alcool), povestiri bulgakoviene adaptate într-un scenariu minunat pentru TV și multe altele.

Vă recomand A young doctor’s notebook (ca argument suprem invoc scena în care Don Draper și Harry Potter fac baie împreună – unde credeți voi că veți mai avea ocazia de a-i vedea în ipostaza aceasta?) și aștept cu nerăbdare seria a doua, în decembrie anul acesta.

http://youtu.be/KSpSK5JLMVk

Sursă foto: skyarts.sky.com