Bookaholic

De ce unii dintre cei mai cunoscuți autori și-au reinventat propriul nume? Constrângerile sociale ale epocii în care au trăit, cerințele editorilor de care au depins, propria dorință de a-și semna cărțile cu alt nume decât cel inițial sunt printre cele mai întâlnite motive. Haideți să vedem câteva exemple!

La începutul carieriei sale, scriitorul american Stephen King a publicat sub pseudonimul Richard Bachman mai multe cărți gen “Rage” (1977), “The Long Walk” (1979), “Roadwork” (1981), “The Running Man” (1982). Conform viziunii editorilor din acea perioadă, un autor trebuia să se limiteze la o carte pe an, ceea ce în cazul lui Stephen King nu era valabil, acesta scriind mult mai mult decât se cerea. Acesta a fost motivul pentru care a publicat sub pseudonim până în 1985, când a fost făcută publică conexiunea dintre cele două nume.

Joanne Rowling, autoarea celebrei serii Harry Potter, a fost sfătuită de către editori, încă dinainte de a-și publica prima carte, să-și folosească inițialele și nu întregul nume. Motivul a fost acela că cititorii adolescenți, cu precădere băieți, ar fi putut arunca cât colo cărțile ei despre vrăjitori pentru simplul fapt că ar fi fost semnate de o femeie. Pentru că nu avea un al doilea prenume, scriitoarea a împrumutat unul de la bunica sa Kathleen, așa ajungând la numele cu care e cunoscută astăzi în întreaga lume, J.K. Rowling.

Poetul chilian Pablo Neruda, recompensat în 1971 cu un Nobel pentru literatură, a renunțat la numele cu care s-a născut, Ricardo Eliecer Neftalí Reyes Basoalto, o dată cu primele poeme publicate. Motivul? Pentru a nu afla tatăl său care era împotriva unei cariere literare. Așa a ajuns Basoalto să-și aleagă numele – pe care mai târziu avea să-l și legalizeze – după cel al poetului ceh Jan Neruda.

Despre Benjamin Franklin, om de știință de secol 18 și unul dintre fondatorii Statelor Unite ale Americii, se știe că a inventat nenumărate alter ego-uri încă de la vârsta de 16 ani. De la Silence Dogood, primul lui alter ego – o văduvă mai în vârstă cu 10 ani decât avea Benjamin pe atunci – și până la nume gen Anthony Afterwit și Alice Addertongue, pseudonimele sale erau alese cu scopul de a atrage atenția asupra unor aspecte negative ale societății. Polly Baker, spre exemplu, este un alter ego folosit pentru a accentua modul în care femeile erau discriminate, Baker fiind amanta mai multor oameni importanți care a fost pedepsită prin lege pentru relațiile ei nelegitime.

Pentru a-și feri familia de rușinea de fi fost cândva săracă, Eric Arthur Blair și-a ales pseudonimul George Orwell o dată cu publicarea primei sale cărți, “Down and Out in Paris and London”. Pseudonimul este o combinație între numele sfântului patron al Angliei, George, și cel al râului Orwell, unul din locurile în care îi plăcea scriitorului să meargă.

Încă de la primele scrieri publicate, Charles Dickens s-a semnat cu pseudonimul Boz, un derivat, după avea să explice chiar el la un moment dat, al numelui Moses – poreclă dată fratelui său mai mic, Augustus Dickens, în cinstea romanului de secol XVIII “The Vicar of Wakefield” al irlansezului Oliver Goldsmith –; nume care, pronunțat Bozes, a dus la forma lui prescurtată, Boz.

François-Marie Arouet se afla în închisoarea de la Bastilia în 1718, când și-a semnat o piesă de teatru cu numele Voltaire, gest ce simboliza ruperea de trecutul și de familia sa. Folosind numele de familie, Arouet, precum și inițialele cuvântului “le jeune”, filozoful a obținut o anagramă: Voltaire. “Am fost atât de nefericit cu numele Arouet încât mi-am luat un altul mai ales pentru a nu mai fi confundat cu poetul Roi (n.r. posibilă referire la trubadurul francez Adenes Le Roi), avea să explice Voltaire în post scriptum-ul unei scrisori trimise lui Jean-Baptiste Rousseau în martie 1719.

Surorile Charlotte, Emily și Anne Brontë au publicat poeme și romane sub nenumărate nume masculine, după cum se obișnuia printre scriitoarele epocii lor.  Un exemplu ar fi Currer, Ellis și Acton Bell, nume care păstează, după cum se observă, inițialele numelor originale.

Surse foto: luminousrealities.blogspot.ro, horrornovelreviews.com, telegraph.co.uk, venceremoschile.blogspot.ro,

smithsonianmag.com, whyevolutionistrue.wordpress.com, wikimedia.org, wikipaintings.org, telegraph.co.uk