Pe gresia Ceramicas Aparici, murdară de slană şi şorici, se descompune o libarcă strivită. A căzut de pe talpa pantofilor Gravati cu tocuri mici, din iţe, lipici şi şorici. Sunt din colecţia nouă, dar au riduri adânci, talpa tocită şi damf de opinci. Şiret îmbâcsit, bombeu spălăcit şi-o limbă teribil de mică. Evident, sunt purtaţi de o persoană activă, serioasă şi ocupată. Un Prâslea senior pe statul de plată. În camera alăturată, pantalonii din stofă, cravată Bigotti, cămaşa călcată şi-ntinsă, sub lampa uitată aprinsă. Şi patul lui, din lemn masiv, sub lenjeria primită la un eveniment festiv. Înconjurat de prize şi cabluri încolăcite. La capătul patului, se-ngână o muscă şi pupă cu trompa chiftele răcite. După o noapte lungă, televizorul stereo transmite mono. Şi laptopul transpiră de atâta emoţie pe live-chaturi porno. Poème se terminé: în clipa următoare, ceasul urmează să sune. El încă mai râmă cu nasul în perne. Priviţi-l pe cameleonul Frăţică; aşa îi vom spune.
Afară se face lumină. Frăţică îşi tăvăleşte plafonat oasele lipite cu zgârci, până în faţa oglinzii. Şi trage-o băşină. Îşi întinde spuma de ras peste bot. Îşi mângâie cearcănele, îşi bârlăre fălcile, îşi smulge din nări un muc şi un floc. Îşi dă spuma jos, se-ncruntă, priveşte oglinda stăpân şi serios. Pozează în dur. Un Eau de Cologne pe barbă şi gât. Cuprins de ardoare se scarpină-n cur.
Visează vacanţe, nisip, soare, ţâţe, o primă la muncă şi bani de sejur. Speranţa îi şterge grimasa hidoasă dintre ochii umezi, cârpiţi de somn. Îşi trage şosetele, îşi taie o unghie, îşi pune cravata şi soarbe cafeaua. Începe s-arate a om. Încalţă Gravati, înhaţă servieta. Cu multă migală alungă o scamă şi freacă armura din stofă de domn. Goblinul scârbos, ce tocmai a călărit veceul cu tâmpla proptită-n calorifer, s-a transformat în cavaler. Aprinde-o ţigară şi iese grăbit pe palier.
Aleargă pe scări şi suflă greoi, se-neacă, tuşeşte şi geme, cu mâna înfiptă în şoldul bătrân. Plămânii îi scuipă tutun , dar încă păşeşte. Sub talpa cea grea, omizile tremură-n drum. Sfârşitu-i aici: „Sunt eu, Frăţică nebun, căpitan pe caldarâm!” Cu mintea mâncată de furie, aruncă priviri de dragon şi bleastămă-n zare. Maşina cea sexy şi smart, blocată-n parcare. Loveşte cu pumni de titan în claxon, transpune doi vii şi un mort prin locuri umbroase şi părţi genitale. În lumea lui, de straşnic Atlas, nu a pătruns cuvântul „răbdare”. Deja telefonul sună frenetic. Oftează adânc şi arde ţigara, dintr-un singur fum de bezmetic. Răspunde, transpiră, vorbeşte, ascultă, zâmbeşte scremut şi freamătă-a stres: „Da, mami, şi eu te iubesc”. În trafic zboară cu viteza melcului amputat. Toţi frecătorii la rece ocupă în mod complet eronat drumul lui de om ocupat. Spoit cu sânge de câini, pisoci, halva şi rahat. Atâţia bătrâni, cuprinşi de-al tinereţii dor, grăbiţi să îşi plimbe potaia în parc. Ocupă prea multe fâşii din asfalt. În două, trei zile, oricum mor. Atâtea pipiţe cu moaţele verzi şi unghii pictate ca biblia-n orez. Ascultă Connect-R şi mişcă agale din trunchi, grăbite să-şi pună roşeaţă-n genunchi. Şi un ghiorlan cu ceafă de tanc, nas de mutant şi toate alea, îi taie calea. De gât îi atârnă un lanţ de tătar. Din aur şi gros, croit să îl legi pe Cerberus din Tartar. Atât i-a fost. Frăţică-i furios! Deschide portiera şi urlă turbat: „Eşti un inadecvat!”
Ajuns la birou, păşeşte tiptil. Îşi dă jos armura şi-îmbracă coconul de vierme umil. Încă visează la soare şi ţâţe, la bani şi sejur. Drogat cu ambiţie, el pupă sălbatic în cur. Urmează opt ore de foc în temniţa corporatistă. Şeful e bou, clienţii sunt proşti, colega-i… inadecvată. Are buze suculente şi proeminente de răţuşcă. Opt ore de fantezii înăbuşite, de privit lung la cărţile de joc de pe monitor, de mirosit sertarul mânjit cu ouă clocite. Transpiră, scrâşneşte, în scârbă zâmbeşte şi fierbe în sucul de vise şi dor. Vine noaptea, pupăm Smartul, dăm motor! Se târăşte sleit de puteri, Gravati au talpă de plumb. Frăţică o calcă grăbit, să-şi lepede of-ul în club. Lumini epileptice, o ceaţă cu iz de sudoare şi parfum şi muzică proastă: Bum! Bum! Femei şi bărbaţi îl ating gentil pe coapsă. Se simte stingher, ca Thor în Corint. Devine sociabil şi sexy cu fum şi absint. Pentru câteva minute, totul are sens, e fericit. Pe ringul de dans, el ţanţoş răsare, ca floarea-de-colţ, sădită-n granit. Şi acum pluteşte. Peste mirosuri de ruj, Malizia, brânză şi peşte. Se clatină pe-o masă şi are zâmbet tâmp. Aşteaptă finalul empiric: Jet, jet, jeeeet! „Fugiţi băăă, sunt eu, ştrumful scatofilic!”. Şi cade cu fruntea-n pământ. Probabil se simte puţin dobitoc. El este cameleonul Frăţică, un corporatist de top.
”Cameleonul Frățică” este un fragment din cartea ”Povestiri de la Olanu” de Dani Corban, publicată de editura Datagroup în 2013.
