Cel mai recent roman publicat de Florina Ilis reia titlul unei cărți din Vechiul Testament. E o formă de citare pe care autoarea a mai practicat-o și în alte rânduri - în Viețile paralele (2012), de pildă, unde titlul trimitea direct la Plutarh. Desigur că aceste parafraze nu sunt deloc gratuite, așa încât un mic exercițiu de exegeză este cât se poate de nimerit. Citeşte tot articolul
Tag: istorie
Cecilia Mizrahy: „Dan Mizrahy putea explica de ce interpretează un Concert Brandenburgic într-o anume manieră. Dar, la Gershwin, nu putea da asemenea explicații”
Numele pianistul Dan Mizrahy rămâne, pentru cunoscătorii de muzică clasică, legat de cel al lui George Gershwin. La 9 ani, cu dispensă de vârstă, a fost admis la clasa Aureliei Cionca, din cadrul Academiei de Muzică din București, dar în ’41, din cauza legilor rasiale, a fost nevoit să se refugieze în Palestina. Totuși, printr-o suită de conjuncturi favorabile, a reușit să-și continue studiile la Conservatorul din Ierusalim. Întors, după câțiva ani, în România, va deveni elevul lui Mihail Jora, cu care studiază, pe rând, armonia, formele, orchestrația, contrapunctul și compoziția. Cariera solistică s-a conjugat apoi cu cea didactică, iar numele lui va fi adesea pronunțat în continuarea celui al lui Gershwin. Citeşte tot articolul
Mi chiamano Ioana – „O formă de viață necunoscută”, de Andreea Răsuceanu
Despre debutul în proză al Andreei Răsuceanu s-a scris deja destul de mult. Cronicile de întâmpinare și listele scurte ale rezoluțiilor de an au făcut limpede că O formă de viață necunoscută e un roman valoros. Așa încât îmi permit acum să depășesc simplele judecăți de valoare și să spicuiesc măcar câteva dintre zonele de profunzime ale romanului. Citeşte tot articolul
„O istorie a ateismului”, de Ovidiu Morar – fragment
„În acest volum veţi întâlni, expunându-şi argumentele antiteiste sau antiteologice şi antiecleziastice, gânditori care au contribuit, în mai mare sau mai mică măsură, la făurirea societăţii europene moderne seculare. Termenul ateism, folosit în titlu, în cuvintele autorului, poate fi definit în sens larg ca negaţia, din perspectivă raţională, a credinţei în supranatural, iar în sens restrâns ca negaţia ideii de religie, adică de instituţionalizare a credinţei. Ateismul înglobează astfel diferite poziţii exprimate în diferite perioade de liber-cugetători şi deişti, poziţii al căror conţinut poate intra cu uşurinţă în bagajul argumentativ al unei poziţii raţionale atee.” Citeşte tot articolul
Cătălin Dorian Florescu: „Încerc să descriu omul ca fiu al timpurilor sale” (interviu)
Am avut ocazia să discut cu Cătălin Dorian Florescu despre cel mai recent roman al lui: Bărbatul care aduce fericirea (tradus de Mariana Bărbulescu la editura Humanitas). Pendulând între Delta Dunării și New York și acoperind o perioadă de mai bine de un secol, romanul lui Cătălin Dorian Florescu descrie, alternativ, două povești pe care abia în final le vedem aduse în același punct. Desigur că, având ca punct de pornire un teren atât de vast, discuția noastră a putut acoperi plaje la fel de întinse.
Povestea cifrelor seci și lumea pe care refuzăm să o vedem: „Factfulness”, de Hans Rosling
Cei care au încă aplecare să evadeze din cotidian și să arunce un ochi pe marile dezbateri intelectuale ale Occidentului, nu vor fi ratat ultimele revelații ale științei cognitive și vor fi auzit cu siguranță de Tversky, Kahneman, Thaler, Slovic și alții. Mai toate științele umaniste trec astăzi printr-un proces de recalibrare pentru că psihologia și sociologia experimentală au demonstrat convingător că oamenii gândesc și acționează altfel decât credeam. Citeşte tot articolul
Ia-ne la drum! 15 cărți Humanitas de neratat în vara asta
Humanitas propune cititorilor 15 cărți de luat la drum în vara asta. Sunt cele mai importante apariții din ultimele luni, bestsellerurile începutului de vară apărute în seriile de autor și colecțiile de literatură, Memorii/Jurnale/Biografii, Istorie și Știință. Ele sunt de găsit aici. Citeşte tot articolul
10 cărți de citit în iulie 2018
În iunie am început să intrăm încet, încet, în vacanța editorială care urmează inevitabil după Bookfest. Însă asta nu înseamnă că n-am avut de unde alege cele 10 cărți interesante pentru articol. Din contră, a fost la fel de dificilă ca întotdeauna selecția. Citeşte tot articolul
Paul Țanicui, „Quimera” – melancolia porcului
Odată cu romanul Quimera, Paul Țanicui se dovedește a fi unul dintre cei mai fermecători și poznași inventatori de lumi și de stări din literatura română. Făptură atipică, scriitorul a trăit intens fel și fel de experiențe existențiale - printre altele, a vândut cârnați italienești, a săpat fântâni în fosta Iugoslavie, a făcut publicitate, a scris scenarii, a lucrat în televiziune, a fost producător al proiectului muzical Shukar Collective. Citeşte tot articolul
Seria „Istoria povestită copiilor”, de Simona Antonescu, apare la editura Nemi
Editura Nemi de carte pentru copii lansează Istoria povestită copiilor, de Simona Antonescu, cu ilustrații de Alexia Udriște – o serie de romane care-i va familiariza pe micii cititori cu istoria și legendele românilor.
Cărțile din serie vor prezenta istoria României prin ochii a doi frați gemeni, Ilinca și Călin, care găsesc într-un cufăr vechi din podul casei un manuscris (magic). Copiii se întorc în timp în diferite perioade istorice (cea mai îndepărtată e vremea lui Decebal, cea mai recentă e Marea Unire din 1918) și cunosc astfel viața oamenilor din acele timpuri. Citeşte tot articolul
Un volum necesar, „România, marile puteri şi ordinea europeană (1918-2018)”, coordonat de Valentin Naumescu, în colecţia Historia a editurii Polirom
Săptămîna aceasta, la Editura Polirom, în cadrul prestigioasei colecţii „Historia” (coordonator Mihai-Răzvan Ungureanu), a apărut un nou titlu, România, marile puteri şi ordinea europeană (1918-2018), coordonat de Valentin Naumescu, disponibil în librăriile din ţară şi pe www.polirom.ro, în curînd şi în ediţie digitală. Citeşte tot articolul
Apariții editoriale dedicate Centenarului Marii Uniri
Apariții editoriale dedicate Centenarului Marii Uniri 1 Decembrie 1918 reprezintă un moment istoric crucial pentru identitatea poporului nostru: momentul Marii Uniri - idealul național în sfârșit împlinit. Un fotograf și camera lui de fotografiat ne fac să trăim, la un secol distanță, ceva din „culoarea”, speranța și gravitatea acestor zile însemnate. Cine este Samoilă Mârza? Cine este cel care a rămas cunoscut drept fotograful Marii Uniri? Editura Monitorului Oficial și Arhivele Naționale ale României vă invită să-l descoperiți, într-un album elegant, bilingv (română-engleză), ce reproduce fotografiile unui alt album, apărut acum aproape 100 de ani, dăruit de către fotograful însuși marelui om politic Iuliu Maniu. Citeşte tot articolul
Lansarea cărții „Orașe în rezumat. Piețe din Europa și istoriile lor”, de Cătălin D. Constantin
Lansarea cărții Orașe în rezumat. Piețe din Europa și istoriile lor de Cătălin D. Constantin și vernisajul expoziției de fotografie aeriană având drept temă piețele orașelor istorice din Europa vor avea loc marți, 13 martie, la ora 18.30, la librăria Cărturești Verona, în cafeneaua de la demisol. Citeşte tot articolul
Galeria Intalnirilor – Dezbatere cu Filip-Lucian Iorga
Miercuri, 7 martie 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc dezbaterea „Familii care au făcut România Mare”. Invitat: Filip-Lucian Iorga. Evenimentul se derulează sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane și inaugurează seria de dezbateri „România la Centenar”. Citeşte tot articolul
Noutăți beletristică și istorie la Grupul Editorial Trei în 2018
Pentru anul 2018 Grupul Editorial Trei își propune să le ofere cititorilor săi multe cărți scrise de autori consacrați precum Liza Marklund, Camilla Lackberg, Yrsa Sigurdardotir, Arnaldur Indridason, dar să aducă în portofoliu și alți autori îndrăgiți de publicul român precum Jo Nesbo și Amelie Nothomb. Citeşte tot articolul