Ieri a fost o zi mult mai plină de evenimente decât cea de deschidere de miercuri. În permanență trebuia să renunți la ceva pentru a merge la altceva, ambele la fel de interesante – de exemplu, deși aș fi vrut să vizionez câteva filme de calitate în cadrul proiectului ”Romane pe văzute – literatura română și germană pe ecran”, am rămas la Casa FILIT pentru a-i vedea pe Sadie Jones, Florina Ilis și Nichita Danilov în dialog cu publicul.
Și multe astfel de situații. Chiar Dan Lungu spunea că un autor invitat i-a făcut cel mai frumos compliment de până acum, spunându-i că nu ar vrea să participe la evenimentul în care trebuie să citească tocmai pentru că mai se mai petrece ceva interesant în intervalul respectiv.
La Iași e greu cu alegerile evenimentelor la care să asiști, dar e minunată atmosfera. Organizatorii sunt calmi, relaxați (ceea ce denotă că totul este bine pus la punct), scriitorii provoacă discuții de tot felul (cu cititori, cu alți scriitori, cu traducătorii lor sau cu managerii culturali), publicul (cu puține excepții) se bucură de întâlniri.
Iar acum spun că este cazul să intrăm ”în pâine” și să vă povestesc câteva ceva despre evenimentele la care am fost joi, 24 octombrie. Aveți puțintică răbdare să citiți până la sfârșit materialul, vă asigur că veți lua primul autocar mâine dimineață.
”Scriitori printre liceeni” – cu Cecilia Ștefănescu și Adriana Bittel
M-am trezit cu noaptea în cap. Din nou (lipsă de somn acutizată). Mai târziu, pe la 10.30, am pornit spre Colegiul Național Iași (v-am mai spus, trăiască firmele de taxi sau GPS-urile, după caz), unde urma să le văd pe Cecilia Ștefănescu și Adriana Bittel alături de liceeni.
Eu nu mă revendic de la postmodernism, nici măcar de la modernism. De la nimic. Intră prea multe în pălăriile acestea. Sigur, ele sunt bune pentru ora de română, să poți opera mai ușor având niște instrumente. Însă mie nu-mi plac etichetările. (Adriana Bittel)
Eram tare curioasă cum se va desfășura o asemenea întâlnire și pot să vă spun că mi-a întrecut orice așteptări – aproape c-aș fi vrut să fiu din nou la liceu și să le văd și adresez întrebări și eu celor două doamne.
Desfășurătorul evenimentului a fost următorul: la început, moderatoarea (prof.dr. Gabriela Florentin Petrache) a vorbit, în puține cuvinte, despre importanța FILIT și a parteneriatului cu acest festival, despre Colegiul Național Iași și elevii pasionați de literatură de aici (și s-a văzut, serios!).
Apoi dumneaei a dat cuvântul unor domnișoare olimpice naționale la Limba și Literatura română; acestea au vorbit despre biografia autoarelor invitate, despre cum au fost scriitoarele receptate de către critica literară (au și citit câteva fragmente din recenziile de carte apărute în revistele literare naționale) și despre cum le-au perceput cărțile chiar elevii colegiului în cauză (lecturând fragmente de cronici de-ale liceenilor – extrem de bune, de prietenoase, pline de tot felul de referințe; de altfel, atât Cecilia Ștefănescu, cât și Adriana Bittel au comentat pe marginea observațiilor critice ale elevilor, fiind foarte încântate de către ele).
După mai bine de jumătate de oră, au început să curgă întrebări din sală. Multe. De la mulți elevi curioși, interesați și iubitori de literatură. Nu, nu vorbesc în van și nu laud bijuteria aceasta de întâlnire pentru amorul artei. Iată numai câteva dintre subiectele atinse.
Literatura este o artă grea, bătrână, uzată. Dar farmecul ei constă tocmai în faptul că noi putem schimba oricând regulile jocului. (Cecilia Ștefănescu)
S-a vorbit despre cititorul ideal, despre momentele scriiturii, despre personaje și cât de mult se identifică sau nu scriitoarele cu acestea, despre cum sunt alese personajele, despre spații, decoruri, obiecte și rolurile lor în proza celor două autoare, despre umor (”Umorul este o sursă de supraviețuire, un mare dar în viață”. – Adriana Bittel), despre cărțile de critică literară (care, spunea Cecilia Ștefănescu, ne fac să pierdem din plăcerea lecturii), despre moralitate și literatură, despre literatura ca refugiu, despre meseria de scriitor și sursele lui de supraviețuire.
Evenimentul s-a încheiat frumos și natural cu primirea autografelor – zeci de elevi le-au luat cu asalt pe cele două scriitoare.
În momentul în care vor fi mai mulți traducători, vom avea și mai mulți scriitori români traduși. Eu cred că momentan nu avem suficienți. (Ovidiu Nimigean)
”Scriitori în centru” – cu O. Nimigean și Adriana Bittel. Lecturi și Q&A
La acest eveniment trebuia să participe, alături de cei doi scriitori menționați, și Giorgi Gospodinov. Din păcate, el nu a mai putut ajunge la FILIT din pricina unor probleme personale. Totuși, organizatorii au promis că vom avea ocazia să-l vedem la anul.
Ovidiu Nimigean și Adriana Bittel au fost absolut savuroși. Lecturile lor au adus zâmbete pe fețele oamenilor din public. Deschiși, talentați, maeștri ai cuvântului, afundați în canapele și fotolii, relaxați și nederanjați de niciun fel de întrebare.
Simona Sora a fost moderatoarea ediției, cu stilul propriu inconfundabil, cu întrebări incomode (despre antisemitism cu Adriana Bittel, de exemplu). În lipsa lui Gospodinov, Simona Sora a citit un fragment din primul lui roman, numit ”experimental” de către critica literară. De aceea, dumneaei a și adăugat: ”Critica literară spune de multe ori prostii. Vă sfătuiesc să-l citiți, că merită.”
O proză scurtă se încheie când vrea ea și atunci face poc. (Adriana Bittel)
S-a vorbit despre autentic și autenticitate în literatură, despre umor și funcțiile acestuia, despre comunism și producerea saturației în relație cu acest subiect, descentralizarea personajelor în proza contemporană, provincialismul (de notat aici este faptul că Adriana Bittel spunea că nu mai există provincialism, scriitorii sunt la fel de buni sau nu fie că scriu dintr-un sat, fie că scriu din București), despre cum se leagă firele narative, succesul literar, despre autoficțiuni, traduceri (Cine ar trebui tradus? S-ar putea face un program de traduceri? Cum procedăm să fim obiectivi și să-i trimitem în față doar pe cei mai buni?) și multe altele.
Prezentarea Festivalului de Literatură de la Berlin
Ulrich Schreiber, directorul Literaturfestival Berlin, Germania, a fost ieri prezent la Casa FILIT și a vorbit publicului despre festivalul pe care îl conduce. Deschis, cu o viteză extraordinară de a prezenta, cuprinzând în jumătate de oră toată partea de organizare a festivalului, Ulrich Schreiber este pentru prima oară în România.
A povestit despre momentele grele de început ale organizării unui festival de literatură, apoi despre criteriile pe care le practică pentru selecția autorilor (calitatea literară, nu îi interesează bestseller-urile), despre rolul foarte important pe care îl au moderatorii (ei pot duce discuțiile pe cele mai înalte culmi sau le pot face praf, spunea Schreiber), despre dificultatea de a găsi actori buni care să citească traducerile scriitorilor invitați (fără să dramatizeze prea mult; să fie nu numai actori buni, ci și cititori experimentați), despre necesitatea prezenței interpreților și a traducătorilor, a atins subiectul finanțării (50% vine dintr-un fond cultural pentru capitală, apoi din biletele vândute la intrare, dar și din investiții de la instituții culturale). În cifre, se pare că ultima ediție a Literaturfestival de la Berlin a avut 168 de autori invitați și 30.000 de vizitatori.
În ceea ce privește Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași, Ulrich Schreiber a spus: ”Acest festival reprezintă un moment unic, istoric, care are un mare viitor. Sigur va deveni unul dintre cele mai importante din România și din Europa”.
Nu am nicio idee de cine pe cine a ales, de unde vin temele literaturii mele. Este un mister. (Sadie Jones)
”Scriitori în centru” – cu Sadie Jones, Florina Ilis, Nichita Danilov. Moderatoare: Conf. univ. dr. Emanuela Ilie. Lecturi și Q&A.
Sadie Jones a avut o traducătoare care a citit din varianta în română a celei mai recente cărți de-ale sale, Proscrisul. A ascultat răbdătoare terminarea lecturii din cartea sa, precum și pe cele ale scriitorilor Florina Ilis și Nichita Danilov, care au făcut senzație în sală.
Cele mai interesante subiecte tratate în cadrul acestui eveniment au fost cele legate de mitologie și geografie culturală, cum gestionează scriitorii crizele de inspirație, literatura și scopul ei în vremurile de restriște, precum și despre reputația scriitorilor prezenți care, spunea moderatoarea, vine chiar din abordarea unor teme neobișnuite, incomode. Legat de acest ultim aspect, Nichita Danilov spunea că:
”Este vorba despre un flux care vine din inconștient, din afara ta, spre conștient și te domină. Inconștientul atrage subiecte de tot felul. Scrierea prozei, spre deosebire de poezie, este o încercare, o aventură a propriului eu, o descoperire a sinelui profund, care este punctată tocmai de personaje – fără personaje memorabile și situații care să intre în poziții oximoronice, proza nu poate exista. Trebuie să pătrunzi esența vieții”.
Iar Florina Ilis punea problema geografiei culturale fructificată în scrierile sale astfel: ”Poate că am vrea mulți dintre noi să fim scriitori englezi, francezi, să avem viață mai ușoară. Dar eu sunt scriitor român și explorez numai acest spațiu”.
Una peste alta, această întâlnire a fost puțin tensionată din cauza lipsei de timp și de intervențiile lungi ale autorului Nichita Danilov.
”Cafeneaua publică – cum să te lansezi în industria cărții” – dezbatere organizată de Fundaţia Comunitară Iaşi.
La ora 19.00, în cadrul proiectului Cafeneaua Publică, a avut loc o discuţie extrem de interesantă despre drumul pe care îl parcurge un autor de la scrierea unei cărţi până la publicarea ei.
Andrei Călăraş, scriitorul romanului Richter 8.9 (Editura Nemira, 2013), a participat alături de Odilia Roşianu, redactorul cărţii Richter 8.9, şi Briscan Zara, autor cărții Dezmăț în unu, au invitat publicul prezent la eveniment la un dialog deschis despre ”reţete” de scriere a unei cărţi, mit sau adevăr.
Participanţii au putut cunoaşte diferite situaţii de publicare a unui manuscris, cât de relevantă este publicarea la o editură mare, cine este editorul, ce rol are redactorul, cum se ajunge la cititor, ce rol are marketingul ș.a.m.d.
Iar astăzi, de la 15.00, în Sala Paşilor Pierduţi, la Universitatea “Al.I.Cuza”, va avea loc lansarea volumului Jung. Îndrăgostit de suflet, semnat de autoarea Lavinia Bârlogeanu. Apoi, de la 15.30, Editura Nemira propune cititorilor evenimentul de lansare a romanului Richter 8.9 de Andrei Călăraş.
”Serile FILIT: Scriitorii și televiziunea” – dezbatere cu Stelian Tănase, Florin Iaru, Cristian Teodorescu, Daniela Zeca. Moderator: Cătălin Sava (TVR).
De departe cel mai așteptat eveniment al zilei, Sala Mare a Teatrului Național din Iași s-a umplut aseară de public (cititori, profesori universitari, studenți, jurnaliști). Cei patru scriitori invitați și dezbaterea lor a fost transmisă în direct pe TVR 2. Mi-a plăcut la nebunie ce s-a întâmplat acolo, chiar dacă nu am fost mereu de acord cu ceea ce se afirma pe scenă.
Cel de-al cincilea invitat era Mircea Dinescu, care însă nu a mai putut ajunge în Iași – glumind, Cristian Teodorescu spunea că poetul era absent pentru că-și culege via.
Trebuie să vă spun că scriitorii au fost într-o formă excelentă, au avut prezență de spirit, caustici sau nostalgici, după caz, și au purtat discuții atât în contradictoriu, cât și în acord. O bucurie pentru sufletul unui bookaholic.
Evenimentul a ținut 100 de minute și am savurat fiecare secundă din el. S-a vorbit despre notorietatea scriitorului și sporirea ei de către televiziune; s-a dezbătut dacă televiziunea te face mai talentat la scris sau dimpotrivă; despre statutul intelectualului și instrumentele cu care el operează; modurile de supraviețuire ale scriitorilor români; etică și moralitate, conștiință, judecăți de valoare; politică și implicarea acesteia în jurnalismul cultural; nișe tematice ca extensie valorică; modele propuse de scriitori ca personalități publice tinerilor; despre moartea jurnalismului de calitate; scrisul ca destin; despre cărțile lor; intoxicarea cu zgura politică; despre ce au văzut la Iași, pentru a rezuma numai câteva dintre cele mai ”fierbinți” subiecte.
Patru personaje în căutarea unui televizor (sintagma lui Cristian Teodorescu)
Pentru că afirmam mai sus că cei patru scriitori invitați au fost într-o formă excelentă, vă voi lăsa, pe final de reportaj, cu replicile lor cele mai spumoase. Nu înainte de a vă îndemna, încă o dată, să veniți la Iași, cu mic, cu mare. Programul pentru restul zilelor de FILIT se găsește aici.
Florin Iaru
”La televizor lumea mă prezintă ca poet, deși eu nu vreau. Poet e ca o boală psihică, e o ciudățenie. Aș vrea să mi se spună scriitor și-atât. Deși eu mă consider poet, sunt poet din naștere”.
”Fără cititor nu există scriitor”.
”Cum oamenii nu mai sunt de acord cu opiniile tale, cum îți atacă opera”.
Stelian Tănase
”Televiziunile plătesc. Normal că o facem pentru bani”.
”Notorietatea de la televiziune face rău unui scriitor. Scriitorul trebuie s-o evite. Cu cât el se expune mai mult, cu atât e mai rău pentru imaginea lui. În roman, nu ești ăla de la televizor, dar oamenii se așteaptă de la tine să fii la fel”.
”În România este un mediu toxic. Trebuie să te retragi din el și să-ți vezi de scris”.
”Un scriitor român câștigă mai puțin decât o femeie de serviciu la Guvern.”
Cristian Teodorescu
”Nu ne-a îmbogățit televiziunea, dar ne-a plătit facturile. Îți mănâncă timp televiziunea. Dar nu facem cine știe ce sacrificiu, ne și place”.
”Eu nu plimb scriitorul cu mine la televizor. Îl las acasă, să-și bea cafea, să facă altele. Scriitorul e scriitor când scrie”.
”Scrisul nu-ți asigură nici măcar țigările și cafeaua”.
Daniela Zeca Buzura
”Nu aș fi putut să fiu niciodată o scriitoare cum sunt astăzi fără experiența televiziunii”.
