Cautare dupa "londra"

Expoziție Virginia Woolf

Despre arta, viața și viziunea Virginiei Woolf într-o expoziție la Londra

Printre chipurile unor personalități britanice importante ce alcătuiesc colecția de portrete a National Portrait Gallery (NPG) din Londra, ar fi trebuit să se afle, încă de acum multe decenii, și cel al Virginiei Woolf (1882 – 1941), scriitoarea britanică recunoscută drept o inovatoare încă din timpul vieții. Woolf ar fi refuzat însă onoarea de a trona printre figurile istorice din picturile galeriei (este vorba despre un desen pe care NPG l-ar fi vrut în colecție) pe motiv că portretele înfățișau prea mulți bărbați. Acum, însă, după mai bine de jumătate de secol, chipul ei prinde contur în peste 140 de obiecte (picturi, fotografii, scrisori) pe care galeria londoneză le prezintă într-o expoziție dedicată în întregime scriitoarei britanice. Citeşte tot articolul

Muzeul Charles Dickens din Londra

A trecut aproape o lună de la ultima noastră vizită într-un muzeu, aşa că ar fi momentul să aruncăm o privire unui nou loc frumos ce are legătură cu minunata lume a literaturii. Dacă în mai eram pe meleaguri franţuzeşti, într-un muzeu dedicat unuia dintre cei mai mari scriitori francezi - Victor Hugo – azi trecem Canalul Mânecii şi poposim la Londra, în muzeul ce poartă numele unui figuri emblematice pentru literatura engleză: Charles Dickens. Citeşte tot articolul

Un an de Voyage, Voyage. La plimbare prin Londra cu Ian McEwan şi Marcel Iureş

Londra este, pentru mine, the greatest city in the world şi se pare că şi Nadine Vlădescu este îndrăgostită de acest oraş, pentru că l-a ales pentru discuţia ce a marcat împlinirea unui an de cînd incită la călătorii în lume prin intermediul cărţilor şi prin discuţiile cu diferiţi invitaţi. Joi, 24 ianuarie, am călătorit prin Londra, alături de Marcel Iureş şi romanul lui Ian McEwan, Sîmbătă, în cadrul întîlnirilor Voyage, Voyage, desfăşurate la Librăria Bastilia şi care au ajuns acum la un an – mulţi înainte! Citeşte tot articolul

Fantastica călătorie din Peru la Londra a ursului Paddington

Mulți dintre voi îl cunosc probabil deja pe ursulețul Paddington din seria de articole vestimentare și de larg costum cu care nu puține magazine londoneze își așteaptă vizitatorii. L-ați văzut cu siguranță în călătoriile voastre, pe net sau tricoul vreunui prieten recent întors din Londra. Având în vedere că în stația de tren Paddington, după care ursulețul a fost numit, există și o statuie a celebrului personaj, vă puteți da ușor seama de amploarea fenomenului Paddington. Acum îi puteți citi povestea, căci a apărut volumul Un urs pe nume Paddington, semnat de Michael Bond. Citeşte tot articolul

Descoperind hinduismul în Londra. BAPS Shri Swaminarayan Mandir

Amplasat în cartierul Neasden din Londra, într-o zonă cu precădere industrială, unde nu te-ai aştepta să descoperi un templu de o frumuseţe arhitecturală ce s-ar potrivi într-un alt peisaj, BAPS Shri Swaminarayan Mandir este primul templu hindus tradiţional din Europa, fiind construit, în doar trei ani, după un model tipic vedic: fără structură de oţel, în final fiind nevoie de peste 26.000 de bucăţi de marmură cioplită. Ridicat prin contribuţia a mii de voluntari, templul se află sub tutela spirituală a lui Pramukh Swami Maharaj, considerat al cincilea succesor al lui Bhagwan Swaminarayan. Fără să lase senzaţia de apăsare pe care de multe ori o inspiră alte „locuri sacre”, BAPS Shri oferă o experienţă nu atât spirituală (deşi asta depinde, evident, de scopul pentru care intri în templu), cât una culturală, aşa că până şi pentru cei nonreligioşi, acest templu este un must see în vizita lor în Londra. Citeşte tot articolul

Un labirint din cărţi inspirat de amprentele lui Borges tocmai a fost construit la Londra!

Pe lângă jocuri olimpice, la Londra se mai întâmplă ceva: un joc fantastic, care tocmai s-a încheiat şi care în acelaşi timp continuă - nu poţi vorbi în alţi termeni despre un labirint din cărţi. Proiectul se numeşte aMAZEme, a fost iniţiat de doi brazilieni, Marcos Saboya şi Gualter Pupo, iar labirintul construit din 250.000 de cărţi preia forma amprentelor digitale ale lui Borges. Pe cât de ireal, pe atât de concret! Pentru că, aşa cum Borges spunea, paradisul trebuie să arate ca o bibliotecă :) Citeşte tot articolul

La masă cu Jamie Oliver în Londra

Ei, da. :) Aş fi vrut eu să merg la masă cu Jamie în Londra. Acuma, l-am căutat în două dintre restaurantele lui, dar nu era acolo. Pe Jamie nu l-am văzut, dar de mâncat am mâncat tare bine, confirmând că farfuria bate filmul, cartea de bucate şi emisiunea. Citeşte tot articolul

Orwell în Londra

Prima dată m-am întâlnit cu Orwell printr-un citat scris cu creta în faţa unei cârciumi din City-ul londonez, cartierul de business unde sumele de bani învârtite nu intră în matematica oamenilor de litere. Citeşte tot articolul

Doppelgänger-ul și Geamănul Parazit. Ipostazele dublului gotic în „Frankenstein sau Prometeul modern” și „Portretul lui Dorian Gray”

Prin intermediul lucrării de față propun o explorare a motivului dublului și a manifestării acestuia în literatura gotică a secolului al XIX-lea. Decodarea în plan simbolic a binarității urmărește două direcții distincte – cea a unui dublu activ și anihilator, completată de cea a unuia pasiv și asimilator. Prin urmare, aceste ipostaze configurează un cuplu arhetipal format din Doppelgänger și din geamănul parazit, manifestări care își stabilesc reperele proprii de evoluție pe seama unui fond comun. Coabitarea acestora în contextul aceluiași secol aduce cu sine și multiple puncte de intersecție, transferuri accidentale de trăsături. Cele două manifestări descriu o relație caracterizată de o dimensiune fraternă, a doi embrioni dezvoltați în același pântec. Atât Doppelgänger-ul, cât și geamănul parazit ar putea fi interpretați prin ceea ce Sebastian Vlad-Popa descrie drept cuplu de „gemeni vitregi” (1), care „își joacă jocul lor de violență și nedespărțire, de libertate și de supunere” (2), incubați de aceeași figură maternă - identificată, contextual, cu goticul și rezultați din figuri paterne distincte. Acest simbol al gemenilor vitregi este plasat sub semnul mitologic al dioscurilor, al lui Castor și al lui Pollux, cei care, odată despărțiți, se recuperează unitar.

Eseu de Cristina Șuică Citeşte tot articolul


10 cărți de citit în mai 2019

În aprilie am avut multe recuperări atât la capitolul ficțiune (Dacă Strada Beale ar putea vorbi, de James Baldwin, Pelerinul vrăjit, de Nikolai Leskov, Iubirea nebună, de André Breton), cât și non-ficțiune (Sistemul periodic, de Primo Levi, Jurnalul unei scriitoare, de Virginia Woolf), o biografie romanțată a Marelui Will (Viața secretă a lui William Shakespeare, de Jude Morgan), o carte polițistă numai bună de luat în parc (Alb letal, de Robert Galbraith), două cărți despre misterele creierului uman (De neconceput, de Helen Thomson, Mintea distrată, de Adam Gazzaley, Larry D. Rosen) și una despre misterul și mai mare din genele noastre (Degetul mare al violonistului, de Sam Kean). Sau, mai bine zis, lecturi pentru toate gusturile. Timp să avem!

Citeşte tot articolul

Anchetă despre provocările traducerii și publicării literaturii române în spațiul francez

Chiar acum o lună, între 15 și 18 martie, a avut loc, la Porte de Versailles, cea de-a 39-a ediție a Salonului de Carte de la Paris (Livre Paris). Accentul a căzut anul acesta pe un întreg continent, Europa, și nu pe o țară invitată, așa cum se proceda până acum - de bună seamă, un semnal și un mesaj importante în contextul alegerilor din mai. România a avut stand și a pregătit o mulțime de evenimente prin intermediul Institutului Cultural Român, instituția care s-a ocupat de prezența românească la Paris, întâlniri gândite în acord cu tematica propusă de organizatorii târgului - sloganul țării a fost „2019 – L’année de la Roumanie en Europe“ („2019 – Anul României în Europa“). Citeşte tot articolul